Pentru politicieni e un moment de campanie. Pentru medici – un motiv de dispută inutilă. Pentru pacienţi – Dumnezeu cu mila. Cam aşa se vede de pe margine conflictul generat de Ministerul Sănătăţii prin postarea pe siteul propriu, la sfârşitul săptămânii trecute, în afara orelor de lucru bugetare, a proiectului de hotărâre de Guvern privind reorganizarea şi desfiinţarea Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT).
De vineri, lumea medicală târgumureşeană e în fierbere, de când pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi-a făcut loc, pe la orele 17.30 – 18.00 – un comunicat de presă care anunţa intenţia de a comasa mai multe institute de cardiologie şi de boli cardiovasculare cu spitale judeţene, prin adoptarea unor hotărâri de Guvern lansate pentru 30 de zile în dezbatere publică. Cum Iaşi şi Craiova ies din aria noastră de interes, ne oprim la proiectul de act normativ care se intitulează aşa: „Hotărâre privind desfiinţarea şi reorganizarea unei unităţi sanitare publice cu paturi din Judeţul Mureş din subordinea Ministerului Sănătăţii, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul Sănătăţii". Proiectul prevede la art. 1, alineatul 1 următoarele: „Se aprobă desfiinţarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu-Mureş, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu sediul în municipiul Tîrgu-Mureş, str. Gheorghe Marinescu, nr.50". Ca apoi să vină completările, şi anume că institutul se reorganizează ca un centru fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş (SCJU) şi va fi coordonat de un medic-şef centru. Cum se va face reorganizarea, vom afla la 30 de zile după ce această Hotărâre de Guvern, dacă va fi emisă, va intra în vigoare. Adică aşa pe la sfârşitul lui februarie, cel mai devreme. Dar să nu mergem atât de departe. Să ne oprim la motivele care au stat la baza acestei propuneri de act normativ.
Guvernul nu tolerează concurenţa
Unul ar fi de concurenţă, dacă ar fi să cităm ceea ce scrie în expunerea de motive: "Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş, deţine în structura sa o secţie clinică de cardiologie şi un laborator de angiologie, ce funcţionează în paralel cu Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu-Mureş, fiecare utilizând o platformă de investigaţii şi intervenţie paralelă, care generează probleme de colaborare, deseori în detrimentul pacienţilor cardiaci". Aici avem câteva dileme. Prima ar fi cum se poate argumenta desfiinţarea unui institut – măsură pe care nu dorim să o contestăm fără a lua în calcul toate datele de care dispunem – pe o bârfă de salon? Încurajată şi de către managerul SCJU, dr. Florin Gomotârceanu, printr-o afirmaţie – întrebare retorică deplasată în contextul actual: „Vi se pare normal ca în aceeaşi clădire să existe două unităţi care pun stenturi"?, întrebare adresată într-o conferinţă de presă jurnaliştilor. În paranteză fie spus nu e treaba jurnaliştilor că prof. dr Benedek Imre conduce în paralel cu prof. dr Dan Dobreanu o clinică de cardiologie. Profesionist ar fi fost să li se transmită jurnaliştilor care sunt rezultatele fiecărei clinici – costuri per bolnav, număr de pacienţi trataţi etc., în condiţiile în care ziariştii nu au terminat Medicina. În al doilea rând, nu este problema jurnaliştilor scurtcircuitul de comunicare între SCJU şi IUBCvT, între SCJU şi Clinica de Cardiologie a lui Benedek sau între IUBCvT şi Clinica de Cardiologie. De asemenea, utilizarea adverbului deseori înseamnă în limba română că tot o dată la 2-3 zile pacienţii cardiaci au de suferit din cauza problemelor de colaborare. Remarcăm şi aici concreteţea formulării, semn că actul normativ a fost întocmit – fără a fi suspectaţi de rea-voinţă – pe genunchi.
Revenind la motivare, am mai completa că activitatea Institutului nu se limitează la cardiologie, ci cuprinde şi sfera, extrem de nişată în România, de chirurgie cardiovasculară copii şi adulţi, de ceea ce spitalul nu dispune şi ar trebui să îşi înfiinţeze de la 1 ianuarie 2012, pentru a spera că va fi inclus în categoria I în clasificarea spitalelor şi că va beneficia de fonduri mai mari. Ceea ce ar fi o justificare mult mai realistă şi corectă privind decizia de a subordona institutul administrativ şi financiar spitalului.
Vrem biopsii la Tîrgu-Mureş
Un alt argument este următorul: „Anumite investigaţii sunt decontate între unităţi folosind platforme de investigaţii separate, dar necesare pentru funcţionarea fiecăruia dintre cele două unităţi. De exemplu: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş deţine un computer tomograf necesar investigaţiilor de urgenţă în cazul urgenţelor cardiovasculare, iar Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu-Mureş deţine potenţial pentru alte investigaţii pe care nu le deţine Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş, ele fiind necesare activităţii medicale desfăşurate la nivelul spitalului". Ceea ce este absolut adevărat şi des întâlnit în România. Aşa cum medicii oncologi români trimit analizele pacienţilor la Budapesta sau prin alte oraşe europene, tot aşa nu prea înţelegem care e problema că spitalul, respectiv institutul, nu fac absolut toate investigaţiile medicale care pot fi realizate în România. "Noi am colaborat foarte bine cu spitalul, nu am avut niciun fel de probleme, ceea ce se invocă acum cu computerul tomograf, noi avem câteva cazuri, nu aceasta este activitatea noastră, nu ar fi economic justificat să deţinem un computer tomograf", a explicat prof. dr. Radu Deac, „părintele" institutului. Din nou un argument palid. Poate o fi o poveste de eficienţă de care au uzat atât de mult iniţiatorii proiectului, cum vom arăta mai jos.
Urgenţele din „capul" unora
Una dintre cele mai spectaculoase explicaţii vine acum: „Prin reorganizarea acestor unităţi şi structurarea unitară a activităţii, se are în vedere creşterea calităţii actului medical şi optimizarea asistenţei medicale de urgenţă acordată pacienţilor". Institutul funcţionează de 15 ani în această formulă. De 15 ani a ajuns să dispună de şase clinici şi să atingă un nivel de personal care se cifrează la aproape 400 de persoane. Iar unul dintre cele mai importante aspecte este că nu a înregistrat arierate. Adică datorii istorice, respectiv nu a avut un management ineficient. De cealaltă parte, avem un mamut care a scăpat de vreo 50 de milioane de lei datorii – o jumătate de miliard de lei vechi – în acest an, prin ştergerea debitelor şi prin suportarea de către o Românie întreagă a prostiilor făcute de către un şir lung de directori şi directoraşi care au condus spitalul şi l-au amanetat distribuitorilor de medicamente, materiale sanitare, dispozitive şi aparatură medicală etc., dar şi subfinanţării – ca să dăm şi un motiv oficial invocat de către responsabilii din sănătate foarte des – sistemului sanitar.
Având această comparaţie, responsabilii din Minister vor să ne explice că într-un spital care până acum a produs arierate înglobarea institutului va eficientiza brusc şi dintr-odată actul medical? Managerul spitalului este convins că aşa va fi: "Circuitul bolnavului se va optimiza, astfel încât calitatea actului medical să crească. Bolnavul nu mai trebuie să parcurgă nişte circuite alambicate şi întortocheate cum se întâmplă acum". În ciuda acestei explicaţii, altfel de bun-simţ, ne întrebăm retoric, bineînţeles, dacă comasarea institutului va rezolva realele probleme de act medical din spital: cozile, şpaga, pansamentul, anesteziile contracost, consultaţiile la clinicile private la care sunt trimişi în prezent pacienţii din spital şi multe altele? „Unităţi dispersate au fost de când a fost proiectat spitalul, acest nucleu de cardiovasculară a existat, am făcut blocurile operatorii la un nivel, saloanele la un alt nivel, tocmai pentru ca să existe un circuit, ca să nu stea bolnavii la uşa sălii de operaţii. Clinica pediatrică nu poate să fie între adulţi, de aceea au fost create astfel ca să fie funcţionale şi acum se afirmă că sunt dispersate", a explicat prof. dr. Deac de ce institutul este dispersat.
Acest argument mai suferă de o mică problemă
Insistenţa pe urgenţe, de parcă activitatea institutului e gândită să trateze strict urgenţele, iar bolnavii cronic sunt o specie pe cale de dispariţie care trebuie să moară că nu mai are cine să se ocupe de ei de grija urgenţelor (n.red. Iar ca o paranteză, umila noastră curiozitate ar fi unde se vor trata cronicii? La Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Craiova? dacă institutul va fi copleşit să preia toate urgenţele din această ţară pe care observăm că dr. Raed Arafat tinde să le paseze aici). În al doilea rând, nu ştim ce ar mai fi de optimizat în materie de asistenţă de urgenţă în condiţiile în care, la aniversarea de 15 ani a institutului, atât managerul dr. Radu Crişan, cât şi cei doi şefi de clinici, prof. dr. Dan Dobreanu şi dr. Horaţiu Suciu – dacă ei denaturează adevărul, o facem şi noi, neinţenţionat – au dat asigurări că bolnavii cărora le este pusă viaţa în pericol – adică urgenţele - sunt trataţi întotdeauna în defavoarea pacienţilor care mai pot aştepta. Optimizare ar însemna însă asigurarea materialelor necesare şi a personalului în număr suficient, astfel încât în loc de trei pacienţi să fie operaţi, să dăm un exemplu, patru sau cinci. Aspect pe care ministerul nu pare să îl fi luat în considerare atunci când vorbeşte de eficienţă şi optimizare. Sau eficienţă şi optimizare înseamnă un stent la doi pacienţi sau transplantarea inimii la patru bolnavi? Poate Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit să se gândească la a optimiza activitatea prin dotarea unor săli noi de operaţii atâta vreme cât ultimele s-au făcut din donaţii şi din proiecte private şi poate specialiştii de la institut ar mai face un efort de a opera dacă ar avea unde.
Nu mai insistăm asupra nevoii SCJU de a mai înfiinţa câteva clinici sau de a le alipi de pe ici pe colo pentru că acest subiect l-am dezbătut de nici trei luni, când a revenit în discuţie povestea clasificării spitalelor şi când am stabilit că niciunul dintre spitalele din Mureş nu e de nivel I A. Menţionăm doar că nici prin comasarea cu institutul, SCJU nu îndeplineşte criteriile.
Bani vor fi, personal mai vedem
O veste bună ar fi că banii vor rămâne aceeaşi. Adică dacă e să luăm acest an şi anul trecut mai puţini decât pacienţii care ar trebui trataţi. În medie 6.000 pe an, dar finanţaţi prin contractul cu CJAS doar 5.000. "Finanţarea Institutului nu va fi afectată, spun acest lucru din două motive: institutul este finanţat de Casa de Asigurări de Sănătate, ceea va rămâne în continuare, şi de la Ministerul Sănătăţii pe programe naţionale, ceea ce iarăşi nu va fi afectat pentru că Ministerul Sănătăţii percepe activitatea institutului ca pe una de înaltă performanţă şi va continua finanţarea pe aceste programe naţionale de sănătate", a spus dr. Florin Gomotârceanu, manager SCJU. Cum s-a vorbit atât de eficientizarea activităţii, deşi nu avem de ce să nu îi dăm credit dr. Gomotârceanu, suntem sceptici că acest lucru se va şi întâmpla, ştiut fiind faptul că bugetul sănătăţii va fi din nou retezat.
În plus, deja pentru personalul TESA şi administrativ se anunţă vremuri grele deoarece va fi reorganizat după normativele Ministerului Sănătăţii împreună cu cel al spitalului. Ceea ce nu sună bine, ţinând cont că, prin introducerea normativelor de personal, ministerul nu a făcut decât să „taie în carne vie" şi să nu ţină cont de nevoile de angajaţi ale unităţilor spitaliceşti. În iulie acest an, printr-un proiect de ordin, Ministerul stabilea ca din cei 104,5 angajaţi TESA şi administrative ai SCJU să rămână doar 34, chiar dacă, potrivit calculelor conducerii SCJU, necesarul ar fi fost de 83. De asemenea, chiar dacă nu se vorbeşte deschis, cine poate garanta că echipele de medici din institut nu îşi vor face bagajele şi vor pleca în privat sau în străinătate, lăsând descoperit un domeniu al medicinii care, şi aşa, duce lipsă de specialişti.
Soluții??
Cu toate că am discutat pe marginea acestui proiect şi cu politicieni, ne rezervăm dreptul de a nu le include şi opiniile lor, dar în schimb suntem curioşi dacă au soluţii sau cât va însemna sprijinul lor. Menţionăm doar că proiectul de comasare a plecat de la fostul ministru al Sănătăţii, social-democratul Ion Bazac, care a propus desfiinţarea acestor institute ultra-specializate şi a fost resuscitat acum trunchiat de echipa Cseke Attila – Raed Arafat, ultimul explicând că institutul nu va fi desfiinţat, ci îşi va pierde doar personalitatea juridică, iar activitatea sa va fi eficientizată.
Aşteptăm, de asemenea, cu mare interes anunţul de dezbatere publică, când ne-am dori să fie prezentate date economice şi medicale care au stat la baza acestui proiect de act normativ. Pentru că altfel, după cum arată proiectul de act normativ, l-ar fi putut compune orice nespecialist, aşa cum şi noi, ca orice nespecialist, putem analiza o asemenea potenţială hotărâre şi să îi găsim lacune. De asemenea, aşteptăm ca specialiştii care s-au exprimat în aceste zile mai mult sau mai puţin emoţional să ne explice care sunt avantajele şi dezavantajele desfiinţării institutului nu prin limbajul de lemn, politicianist, ci prin cifre, analize, exemple concrete, dar nu genul computer tomograf, exemplu care îşi va găsi, credem, loc în istoria umoristică a medicinii postdecembriste.
În final, un gust amar ca două personalităţi mureşene ale medicinii – mai mult sau mai puţin specializate – prof. dr Radu Deac şi dr. Raed Arafat să fie pe baricade diferite, rămânând o întrebare retorică: în interesul cui?
„Înainte de a fi redactat acest proiect de hotărâre ar fi trebuit să fim consultaţi sau cel puţin să vină o echipă, specialişti care să evalueze activitatea, partea spitalicească, partea medicală, partea economică şi după aceea să se ia o hotărâre. Eventual să fim întrebaţi dacă acest proiect corespunde activităţii noastre. Evident acest lucru nu s-a întâmplat. S-a invocat o reformă, o reformă a paturilor, o reformă pe care ne-o dorim cu toţii, dar aceasta înseamnă reforma? Să desfiinţăm cea mai performantă unitate din domeniul medicinii cardiovasculare? Nu cred că reforma se face desfiinţând nişte unităţi de înaltă performanţă, în condiţiile în care patologia cradiovasculară este numărul unu în mortalitate şi morbiditate şi noi asta facem - desfiinţăm instituţiile cele mai importante", spune prof. dr. Radu Deac. Opinie împărtăşită şi de şefii de clinică prof. dr Dan Dobreanu şi conf. univ. dr Horaţiu Suciu. Poate cel mai afectat de deciziile politice din ultimii doi ani, ex-preşedintele CJAS Mureş, poate în curând, ex-managerul IUBCvT, dr. Radu Crişan, nu a dorit să comenteze acest proiect de hotărâre. Poate după 16 ianuarie, când dezbaterea publică pe acest proiect se va încheia.
Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu-Mureş are secţii de chirurgie cardiovasculară adulţi şi copii, compartiment de transplant, secţii de cardiologie adulţi şi copii, cardiologie intervenţională, terapie intensivă coronarieni, ATI adulţi şi copii, recuperare cardiovasculară, laboratoare si compartimente paraclinice. În prezent, în institut sunt operaţi anual în jur de 300-350 de copii care suferă de malformaţii congenitale cardiace. Anual, aproximativ 650-700 de copii rămân pe dinafară şi îngroaşă listele de aşteptare deoarece nu sunt săli de operaţii şi nici personal calificat suficiente.
În privinţa adulţilor, medicii de la institut efectuează anual peste 1000 de intervenţii chirurgicale. De asemenea ar mai fi de menţionat că în acest an echipa condusă de prof. dr. Radu Deac a reuşit cel de-al 40-lea transplant cardiac, aproape de două ori mai multe decât cele efectuate în Bucureşti, unde este cel de-al doilea centru din România unde se fac astfel de intervenţii.
Lena Graur2010-12-26
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu