miercuri, 9 martie 2011

IUBCvT Desfiintat !!!

http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/55252-Guvern-Institutul-de-Transplant-Targu-Mures-comasat-cu-Spitalul-Judetean.html

Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş va deveni un centru de boli cardio-vasculare şi transplant în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, printr-o hotărâre de Guvern adoptată în şedinţa de miercuri.


Potrivit ministrului Sănătăţii, Attila Cseke, prin HG de reorganizare a institutului, se reduce numărul de costuri administrative, se creează posibilitatea de negociere a unor cantităţi mai mari de produse medicale în procesul de achiziţii şi se elimină anumite decontări între cele două instituţii. "Prin această comasare se creează posibilitatea de constituire la Târgu Mureş a unui spital judeţean de urgenţă care poate fi clasificat în cea mai înaltă clasă, clasa I. Strategia Ministerului Sănătăţii este ca în cele şase centre universitare mari să putem forma spitale clinice judeţene de urgenţă, ulterior transformate în spitale regionale, care să aibă toate specialităţile necesare pentru un spital de urgenţă din clasa I", a explicat Attila Cseke. 
Ministrul a spus că institutul a fost şi în trecut parte a spitalului, cele două unităţi funcţionând în aceeaşi clădire şi în prezent. 

duminică, 13 februarie 2011

Medicii de la "Institutul Inimii" din Târgu Mureş au realizat un nou transplant de inimă

(http://www.realitatea.net/medicii-de-la-institutul-inimii-din-targu-mures-au-realizat-un-nou-transplant-de-inima_802947.html)

La Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş a avut loc un nou transplant de inimă, al patrulea din acest an. Prin performanţa lor, medicii speră să-i convingă pe cei de la Ministerul Sănătăţii să se răzgândească în legătură cu comasarea Institutului cu un alt spital. 50.000 de oameni au semnat pe internet o petiţie împotriva comasării.

Ultimul transplant de la Târgu Mureş a durat patru ore. Donatorul a fost un tânăr de 29 de ani din Iaşi, iar primitorul, un bărbat de 46 de ani.

"Institutul Inimii" din Târgu Mureş va fi comasat cu Spitalul Judeţean de Urgenţă. Chiar dacă zeci de mii de oameni au cerut altceva, într-o petiţie pe internet.

"Sper ca această intervenţie să conteze în decizia ca institutul să poată continua să funcţioneze în această organizare2, a spus Radu Deac, şeful Institutului.

Institutul Inimii din Târgu Mureş a fost înfiinţat în 1995 şi este singura unitate din ţară care acceptă urgenţele neonatale. În fiecare an, peste 6.000 de oameni cer ajutorul Institutului din Tîrgu-Mureş.

sâmbătă, 12 februarie 2011

Ministrul Sănătății reanalizează decizia de reorganizare a spitalelor

(http://www.evz.ro/detalii/stiri/ministrul-sanatatii-reanalizeaza-decizia-de-reorganizare-a-spitalelor-921010.html)

Ministrul Sănătății, Cseke Attila, a declarat vineri, la Târgu-Mureș, că va analiza situația fiecărui spital propus spre reorganizare și nu exclude posibilitatea unor modificări, scrie mediafax.ro. Procesul de restructurare va continua însă.
Ministrul spune că a luat această decizie în urma unui număr foarte mare de memorii primite.
„Am primit foarte multe observaţii, memorii şi foarte multe delegaţii de primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene şi aşa mai departe. Vom mai face o analiză, în mod cert, cu privire la fiecare judeţ şi cu privire la situaţia fiecărui spital, dar procesul în mod cert merge înainte şi el trebuie făcut”, a declarat acesta.
Ministrul a refuzat totuși să comenteze situația Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș, unde s-au strâns 50.000 de semnături online împotriva deciziei de comasare cu Spitalul Clinic Județean de Urgență din Târgu-Mureș.
"Nu doresc acum să comentez situaţia vreunui spital sau a altuia, vom face din nou o analiză, dar în mod cert procesul de reorganizare merge înainte. Dar eu cred că este mult mai corect să aduci o finanţare şi să concentrezi resurse umane în Târgu Mureş şi să încerci să dai acolo tot ce poţi să dai ca sistem sanitar, decât să ţii bolnavii în spitale mai mici, unde tratamentul aplicat este mult simplificat", a conchis ministrul.
Cseke Attila a participat, vineri, la inaugurarea unui bloc operator de chirurgie pediatrică la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mure și a vizitat şi alte secţii ale spitalului care au beneficiat în ultima perioadă de finanţări importante.

luni, 24 ianuarie 2011

Cseke, în război total cu Sănătatea


Ce isprăvi o mai fi trebuind să fie legate de numele ministrului sănătăţii Attila Cseke, pentru ca premierul Boc, chiar cu riscul iritării UDMR (deşi, cum am mai spus-o, nu părăseşte câinele măcelăria), să-l remanieze? De când a fost numit, fără a avea o expertiză notabilă, omul n-a făcut decât să erodeze sistematic un sistem deja şubred. A acceptat subfinanţare bugetară strigătoare la cer. E părtaş al gonirii medicilor din ţară. Desfiinţează spitale după spitale, fără a se întreba dacă pacienţilor din zona rurală le sunt accesibile spitalele judeţene. Infecţiile intraspitaliceşti se ţin lanţ, iar “accidentele” de malpraxis fac victime după victime. Descentralizarea nu a fost sincronizată cu o repartizare a fondurilor, primăriile neavând bani. Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate e un monument al haosului. Taxele (coplata, CAS la pensiile peste 740 de lei) vor jupui săracii, fără a se regăsi în calitatea serviciilor.
Mai nou, Cseke pune la pământ instituţii medicale celebre, chiar fără datorii, dimpotrivă, după criterii suspecte. Reputata clinică de cardiologie de la Tg. Mureş va fi “vărsată” în spitalul judeţean. Institutul Naţional ORL “Dr. Hociotă” va fi înghiţit, fără justificare funcţională, de Spitalul Universitar din Capitală, condus de un fin al lui Băsescu. O bătaie de joc la Mangalia, unde cunoscutul Sanatoriu Balnear - unitate eficientă şi financiar - va fi transformat într-o secţie a sanatoriului de la... Techirghiol, unitate la care, să vezi minune, director a devenit fostul... cârciumar care anul trecut a găzduit chiolhanul prilejuit de botezarea de către Mircea Băsescu a nepotului lui Bercea Mondialu’, amicul prezidenţial. Ce mai urmează?
Nişte ciudăţenii se petrec şi în farmacii. Ca-re-i raţiunea limitării numărului acestor unităţi, pe care cererea/o-ferta ar trebui să-l regleze? Cumva lobby-ul unor cunoscute “lanţuri” şi încurajarea unor practici de cartel? La fel, punerea sub o-broc a Algocaminului autohton şi convenabil ca preţ. O fi având acesta efecte secundare, dar care medicament nu are? Pentru o durere de cap e musai să stai la coadă (plus coplata) pentru reţetă? Sau scoţi mai mulţi bani din buzunare pentru un analgezic de import, fără reţetă? Ghici ciupercă ce-i şi care interese sunt la mijloc.

Desfiintarea Institutului de Boli Cardiovasculare din Tg. Mures

In perioada 17 decembrie 2010 - 16 ianuarie 2011 a fost postata pe site-ul Ministerului Sanatatii o propunere de hotarare de guvern prin care Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant din Targu Mures se desfiinta ca personalitate juridica si era inglobata ca centru de boli cardiovasculare si transplant in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures.
In acest moment proiectul nu se mai afla pe site pentru dezbatere publica, probabil ca se intocmeste forma finala pentru aprobare.
Procesul invers a fost facut in urma cu 15 ani si s-a dovedit in timp ca a fost cea mai buna solutie. De la un numar de maxim 300 de pacienti operati intr-un an inainte de organizarea lui ca personalitate juridica independenta, dupa 1995 numarul acestora a crescut la 1500 de pacienti. Asta pentru ca s-a putut organiza mult mai bine, cu buget propriu si cu atragera de fonduri europene special pentru acest institut.
Acum se doreste desfiintarea lui care ar insemna intoarcerea in timp ca si eficienta si pierderea unor fonduri europene, adica mai putini pacienti operati aici; un mare minus in tratarea pacientilor din Romania.
Asa cum am aflat de pe blogul campaniei care sustine pastrarea institutului in forma s-a acuala,http://inimaromaniei.blogspot.com/  o operatie care aici are un cost de 10.000 euro, in strainatate are un cost de aproape 100.000 euro.
Din aceasta reorganizare este clar ca noi, romanii, vom pierde foate mult. Parte din pacientii care nu vor mai putea sa fie operati aici vor trebui sa se duca in alta tara, pe alte costuri, evident.
Un plan “maret” de reorganizare  facut de  minister, impotriva populatiei.
Probabil ca vor sa faca economie la buget (mai putini pacienti operati mai putini bani cheltuiti) sau exista un interes (necunoscut si pagubos) de a desfiinta institutele monospecialitate din Romania, sau alte interese obscure.
Sau poate este doar proasta gandire si administrare a sistemului romanesc de sanatate.
Indiferent care este cauza cred ca este de datoria noastra SA NE OPUNEM desfiintarii acestui institut de elita unde au avut loc multe premiere nationale in materie de cardiochirurgie si transplant.
Cei care vor sa afle mai multe pot accesa http://inimaromaniei.blogspot.com/ si pot sustine si pe facebook aceasta cauza.

joi, 20 ianuarie 2011

Radu Deac: "Cuiva nu-i convine acest institut şi atunci trebuie să dispară"



Marele chirurg Radu Deac militează pentru păstrarea independenţei Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş.



Proiectul care prevede desfiinţarea Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Târgu-Mureş prin comasarea acestuia cu Spitalul Judeţean de Urgenţă nu este pe placul medicilor specialişti şi nu se bucură nici de sprijinul populaţiei. Până în prezent, peste 35.000 de români au semnat împotriva desfiinţării Institutului de la Târgu-Mureş. Prof. dr. Radu Deac, cel care este considerat fondatorul Institutului de la Târgu-Mureş, crede că soluţia avansată de Ministerul Sănătăţii nu este una în folosul cetăţeanului şi afirmă că prin acest demers chirurgia cardiacă se întoarce cu 15 ani în urmă, iar de suferit vor avea atât pacienţii, cât şi medicii care s-au format aici. Asta deoarece instituţia nu va mai putea accesa fonduri din programele de cercetare, iar subfinanţarea sistemului va duce la scăderea numărului de intervenţii. Prof. dr. Radu Deac este de părere că cineva ar trebui să îşi asume răspunderea pentru acest demers care ar putea avea consecinţe grave asupra unui sistem care a reuşit în 15 ani de existenţă să se impună la nivel naţional. Tocmai de aceea, prof.dr. Radu Deac a transmis un memoriu ministrului Sănătăţii şi cere retragerea controversatului proiect.


Campania împotriva institutului a început în 2006
În urmă cu 15 ani aţi înfiinţat Institutul de Boli Cardio-vasculare şi Transplant de la Târgu-Mureş. Astăzi, institutul este pe punctul de a-şi pierde personalitatea juridică şi de a fi inclus în structura Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. Cine credeţi că profită de un asemenea demers?


Prof. dr. Radu Deac: Nu văd cui i-a venit ideea, dar ar trebui să iasă în faţă şi să îşi asume responsabilitatea pentru eventualele consecinţe ale acestui demers. Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că, începând din 2006, a demarat o campanie împotriva instituţiei. Au fost schimbaţi trei-patru manageri, au fost puşi manageri cu tentă politică, simpatizanţi ai unui anumit partid sau rude ale unor lideri politici, care evident că nu au performat. Apoi, etapa următoare a fost pensionarea mea prematură. Iar acum, prin această „strategie", se termină cu activitatea institutului. Aceste fapte le pot interpreta în timp ca o strategie de distrugere a institutului. Cuiva nu îi convine acest institut şi atunci trebuie să dispară. Un institut care face performanţă, care are munca şi experienţa de 15 ani şi poate o tradiţie de 30 sau 40 de ani în Târgu-Mureş.


Un pas înapoi


Vorbeaţi de consecinţele ce ar putea să apară în urma comasării Institutului cu Spitalul Judeţean. Care ar fi aceste consecinţe?


Prof. dr. Radu Deac: Se spune că Institutul nu se desfiinţează, deşi în proiect scrie clar că se desfiinţează. Ni s-a explicat că îşi pierde doar personalitatea juridică, or, trebuie înţeles foarte bine că personalitatea juridică este însăşi existenţa instituţiei. Fără personalitate juridică, ca instituţie, nu mai eşti ordonator de credite de gradul trei, nu mai poţi semna contracte de cercetare, nu mai poţi accesa fonduri europene, nu poţi dezvolta proiecte şi multe altele. Ne întoarcem cu 15 ani în urmă în asistenţa bolnavului cardiac. Eu încerc să mă împotrivesc unei idei pe care nu o consider în favoarea bolnavului. Am şi perspectiva anilor când s-a funcţionat în subordinea Spitalului Judeţean. Din 1983, când s-a dat spitalul în funcţiune, şi până în 1995 lucrurile nu au mers prea grozav. Se puteau opera 100, maximum 300 de bolnavi pe an, ceea ce era un număr mic faţă de nevoia existentă, fiind doar două unităţi de profil la Fundeni şi la Târgu-Mureş. În această perioadă, în afară de numărul redus de operaţii, o altă problemă era aprovizionarea.


Comandam din import lucruri rare şi scumpe, dar strict necesare pentru chirurgia cardiovasculară şi ne trezeam că din magazie aceste obiecte erau repartizate altor secţii, care puteau rezolva cazurile lor şi cu alte materiale, nu era strict necesar să le ia de la noi. Într-un cuvânt, nu era o aprovizionare corespunzătoare. Mai mult, fondurile, evident nu erau suficiente. Atunci s-a găsit această soluţie. Ministrul Sănătăţii de atunci, domnul Iulian Mincu, la insistenţele noastre, să nu zic neapărat ale mele, s-a decis să facă această reţea, pentru că este de fapt o reţea de centre de cardiologie în ţară, care sunt, cred eu, foarte importante. Numărul operaţiilor a crescut la 1.500 după înfiinţarea institutului de la Târgu-Mureş. Evident, am specializat personal, am primit 7,5 milioane de dolari pentru dotarea fiecărui centru, am câştigat un proiect de cercetare în Statele Unite de 1,5 milioane de dolari prin care am trimis oameni la specializare, trei echipe au mers, câteva luni fiecare. A fost o explozie a acestei activităţi cu suportul obţinut. Acum, cu toate acestea, ce facem, ne întoarcem înapoi la starea dinainte de 1995? Nu cred că este potrivit. În momentul de faţă se pare că există o tendinţă, mi-e greu deocamdată să îi spun strategie, de a desfiinţa toate aceste institute şi de a desfiinţa toate institutele de monospecialitate. Au existat diverse apariţii în mass-media care au certificat ceea ce spun eu: există această tendinţă!


„Pe noi nu ne-a întrebat nimeni"


Până în momentul de faţă aţi reuşit să decriptaţi această tendinţă despre care vorbiţi?


Prof. dr. Radu Deac: Nu, cu certitudine. Văzând pe site acest proiect, am făcut memorii, am contactat persoanele care puteau să ne dea informaţii şi am spus că trebuie să fie discutat pentru că de aceea a fost pus pe site. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni, probabil nu avem importanţă, dar am solicitat în mod expres să avem discuţii, să înţelegem despre ce e vorba. În momentul de faţă afirm cu toată convingerea că nu sunt convins de corectitudinea şi de utilitatea acestei idei. Noi apreciem la cea mai înaltă valoare efortul pe care îl face conducerea ministerului pentru a implementa reforma. Într-adevăr, sunt prea multe paturi, iar ministerul a făcut un plan naţional de paturi foarte judicios, în acord cu ceea ce cere Uniunea Europeană; cere să se reducă internările pentru că sunt prea multe internări, mulţi din bolnavi pot fi trataţi în mediul ambulator, fără a aglomera spitalele, iarăşi un lucru bun, chiar şi ideea de a uni Casa cu Ministerul Sănătăţii, dar nu putem accepta ideea aceasta insuficient argumentată de a desfiinţa instituţiile de monospecialitate.


„Noi trebuie să construim, nu să distrugem"


Există în rândul opiniei publice ideea că în acest domeniu al chirurgiei cardiovasculare se vehiculează sume mari de bani. Să fie aceasta miza? Se desfiinţează Institutul de la Târgu-Mureş pentru a se duce cazurile spre un alt centru, fie el de stat sau privat?


Prof. dr. Radu Deac: Nu pot să cred acest lucru pentru că sunt aşa de mulţi bolnavi şi atât de pu-ţine centre. Ar trebui să fie mult mai multe asemenea instituţii. Noi trebuie să construim, nu să distrugem. Orice măsură luăm tre-buie să fie un progres, nu ce-va care să distrugă. Sigur că aceste proceduri sunt scumpe, dar e vorba de sănătatea şi viaţa acestor pacienţi care ar trebui să ceară mii de euro de la stat şi să se ducă la tratament în străinătate. Un transplant cardiac costă peste 100.000 de euro în străinătate, iar noi, cu banii oferiţi în programele ministerului, îl facem cu cel mult 10.000 de euro.

Ciprian Dobre crede în salvarea Institutului Inimii

Deputatul PNL Ciprian Dobre şi-a exprimat optimismul că interpelarea pentru salvarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) din Târgu-Mureş, depusă în data de 22 decembrie 2010 la Camera Deputaţilor în atenţia ministrului Sănătăţii Cseke Attila, va avea efectul scontat. „Deocamdată n-am primit nici un răspuns. Cred că vor face un pas înapoi (autorii proiectului de reorganizare al IUBCvT – n.a.), nu cred că cineva va accepta ideea ca în România să se facă doar operaţii de apendicită, în valoare de 700 de lei bucata”, a declarat Ciprian Dobre.
De asemenea, deputatul liberal consideră că medicii români sunt suficent de bine calificaţi pentru a primi o şansă din partea guvernanţilor de a profesa şi a realiza intervenţii chirurgicale complexe în ţară. „Lumea medicală din România, doctorii noştri sunt foarte pregătiţi şi merită să aibă unde să facă operaţii complexe, care pot fi realizate şi la noi în ţară, nu doar în clinici din Austria, Statele Unite sau Germania. Nu trebuie să reducem numărul unităţilor medicale de elită”, a arătat Ciprian Dobre.


Interpelare către Cseke Attila, pe tema Institutului Inimii

„Domnule ministru,
Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică, că ar intenţiona comasarea unor unităţi sanitare din subordine, sub pretextul eficientizării activităţii. Concret, se vizează comasarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) din Târgu-Mureş cu Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş.
Cunosc bine situaţia existentă la Târgu-Mureş. IUBCvT este un simbol al medicinii româneşti, fiind singurul centru de chirurgie cardiacă pediatrică din România, unul din cele două centre de transplant cardiac din România, primul centru în anul 2010 de cardiologie-electrofiziologie din România.
În acest an, IUBCvT a împlinit 15 ani de funcţionare, iar de la înfiinţare viaţa multor români a fost salvată de profesionişti care au avut infrastructura necesară pentru acest lucru, în cadrul Institutului.
Din anul 2005, s-a înfiinţat în cadrul IUBCvT Târgu-Mureş, centrul cardiovascular pediatric, unde sunt diagnosticaţi şi îngrijiţi anual peste 1500 de copii cu malformaţii cardiace congenitale şi se efectuează 300-350 de intervenţii chirurgicale cardiovasculare pediatrice – singurul loc din România unde se efectuează 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână, aceste operaţii, de la urgenţe la nou născuţi la copiii.
IUBCvT Târgu-Mureş este singurul centru de boli cardiovasculare din România în care se tratează toate afecţiunile cardiace şi vasculare de la nou născut la adultul vârstic, inclusiv transplantul cardiac.
IUBCvT este un Centru de Excelenţă unde se realizează cele mai complexe şi costisitoare intervenţii din ţară şi nu intervenţii ordinare, de complexitate mică şi medie, intervenţiile fiind comparabile cu cele care se realizează în SUA şi alte state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru trebuie să fie un argument pentru menţinerea IUBCvT în actuala formă de organizare potrivit principiului „ceea ce nu s-a stricat, nu trebuie reparat!”
Ţinând cont că la IUBCvT Târgu-Mureş sunt trataţi anual peste 6.000 de pacienţi desfiinţarea IUBCvT Târgu-Mureş, unitatea sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, se reorganizează în Centru de boli cardioasculare şi transplant, ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, în subordinea directorului Spitalului, vă rog să-mi precizaţi:
- Dacă prin această decizie, nu se ajunge la compromiterea unei unităţi sanitare de elită şi la compromiterea actului emdical în ceea ce priveşte intervenţiile deosebit de complexe ce se realizează în Institut?
- Nu consideraţi că prin această decizie procesul emdical specific al acestei unităţi sanitare va avea de suferit?
- Care sunt în viziunea ministerului „efectele benefice” ale comasării?
- Nu consideraţi că o astfel de decizie nu se poate lua fără consultarea personalului medical implicat?
- Există posibilitatea de a reveni asupra acestei intenţii? De ce nu încearcă Ministerul Sănătăţii identificarea altor soluţii?
- Care sunt celelalte soluţii care ar putea fi discutate pentru menţinerea IUBCvT Târgu-Mureş?
Solicit răspuns scris.
Cu stimă,
Deputat PNL de Mureş
Ciprian Dobre”

vineri, 14 ianuarie 2011

“Ne întoarcem cu 15 ani în urmă în asistenţa bolnavului cardiac!”

De: Arina MOLDOVAN
Zi de zi
Desfiinţarea personalităţii juridice a Institutului Inimii din Târgu Mureş ar conduce la pierderea finanţării proiectelor de cercetare la nivel internaţional, iar pacientul cardiac nu va putea beneficia de serviciile şi aşa costisitoare. Prof. dr. Radu Deac este de părere că finanţarea institutului va scădea cu minim 25%.

Rep.: În urmă cu mai bine de 15 ani aţi demarat procedurile pentru înfiinţarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant. De la ce premise a pornit ideea dezvoltării unui centru al inimii, separat ca personalitate juridică de SCJU Târgu Mureş, deşi se afla în aceeaşi clădire?

Prpf. Dr. Radu Deac: În proiectul de arhitectură al noului Spital Clinic Judeţean Mureş început în anul 1971 erau prevăzute spaţii pentru activitatea de chirurgie cardiovasculară, viitoarea Clinică de chirurgie cardiovasculară. Astfel, pe lîngă etajul 4, nivelul 7 la care era prevăzut spaţiul hotelier - saloane de bolnavi, 100 de paturi – la etajul 2 ,nivelul 5 au fost proiectate într-un spaţiu compact, sălile de operaţii ale chirurgiei cardiovasculare, separat de sălile de operaţii ale chirurgiei generale, împreună cu două săli de cateterism cardiac şi angiografie, terapia intensivă cardiacă cu zece paturi, laboratoare de biochimie, toate într-un circuit funcţional unic, distinct şi separat al chirurgiei cardiovasculare. Etajul doi al chirurgiei cardio-vasculare a fost singurul obiectiv vizitat de oficialităţile vremii la 12 septembrie 1983, data inaugurării spitalului. Performanţele celui de al doilea centru de chirurgie pe cord deschis din ţară, conturat începând cu 1973, sprijinit de conducerea Ministerului Sănătăţii, au contribuit la ideea dezvoltării unui centru de chirurgie a inimii. Vizita ministrului sănătăţii în 1975, repartizarea a cinci posturi de cercetare pentru chirurgie cardio-vasculară şi cardiologie, vizita profesorului Marius Barnard din Africa de Sud în 1976 şi în următorii ani, extinderea şi perfecţionarea activităţii au creat condiţii pentru realizarea planului iniţial pentru o unitate specializată în spitalul nou, distinctă, separată de alte specialităţi.
După 1983, activitatea de chirurgie cardiacă şi cardiologie a progresat lent în structura spitalului judeţean între 1983 şi 1995, cu mari dificultăţi de finanţare şi asigurare materială, materialele specifice comandate pentru chirurgie cardiovasculară fiind utilizate de alte secţii. Normativele de personal existente nu corespundeau acestei activităţi, pentru că o asistentă medicală nu putea îngriji cinci pacienţi operaţi pe inimă, ceea ce era posibil pentru alte secţii. Cerinţele unei domeniu specializat de medicină cardiovasculară erau greu satisfăcute de administraţia spitalului.
În anul 1995 odată cu organizarea la nivel naţional a unităţilor de medicină cardiovasculară, prin Hotărâre de Guvern au fost decizionate cinci Institute de Boli Cardiovasculare. În Spitalul Clinic Judeţean Mureş, structura de chirurgie cardiovasculară şi cardiologie a fost destinată IUBCvT cu sarcini de asistenţă medicală (cronici şi urgenţe), instruire de cadre, cercetare, bază materială şi organizare.
Odată cu această organizare IUBCVT-unitate cu personalitate juridică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Sănătăţii, activitatea de medicină cardiovasculară a fost revigorată semnificativ prin finanţarea cu şapte milioane de dolari pentru dotări cu echipamente din partea Ministerului Sănătăţii, câştigarea unui proiect de cercetare - grant USAID - de 1,5 milioane dolari pentru dotare, angajare de personal adecvat, instruire în SUA în chirurgie cardiovasculară şi specialităţi înrudite.

Rep.: În timp, instituţia medicală a înregistrat o serie de succese în domeniul cardiologiei, al chirurgiei cardiace...Care sunt acestea?
R.D.: Odată cu noua organizare a medicinii cardiovasculare au apărut indicatorii performanţei: adresabilitatea a 80% din pacienţii din extrateritoriu, numărul operaţiilor a crescut la 1500 pe an, a fost iniţiat tratamentul infarctului miocardic prin proceduri de cardiologie intervenţională, peste 1000 de cazuri, a fost iniţiat programul de transplantare cardiacă, în 1999, fiind efectuate până în prezent 41 de transplante cardiace. O investiţie a Ministerului Sănătăţii a permis construirea prin supraetajare a unui centru modern de chirurgie cardiacă pediatrică – primul şi unicul de acest gen din ţară, realizarea prin microproducţie ca urmare a proiectelor de cercetare a peste o mie de valve cardiace artificiale utilizate la pacienţii operaţi.

Rep.: După 15 ani de activitate IUBCvT este pe cale să se desfiinţeze prin comasare cu SCJU Târgu-Mureş. Consideraţi că motivele financiare şi optimizarea serviciilor pentru pacient stau la baza deciziei de desfiinţare a instituţiei medicale?
R.D.: Trebuie menţionat că la nivelul Ministerului Sănătăţii s-au declanşat activităţi pentru implementarea reformei în domeniul asistenţei medicale spitaliceşti. Între acestea, descentralizarea spitalelor a fost una din cele mai importante. Această descentralizare nu a afectat statutul IUBCvT, instituţia rămânând unitate de interes naţional, în subordinea Ministerului Sănătăţii datorită performanţei instituţiei, a calităţii actului medical precum şi a managementului gestionării mijloacelor materiale şi financiare. De menţionat că IUBCvT nu a acumulat arierate în întreaga existenţă, deşi performanţa a solicitat costuri, care au fost menţinute în limite de cost-eficienţă prin controlul preţurilor la materialele sanitare şi medicamente. SCJU Târgu-Mureş a acumulat arierate de 700 miliarde lei în ultimii ani, abia recent Ministerul Sănătăţii a reuşit acoperirea acestora, fără nici o responsabilizare a celor implicaţi. Preţul de achiziţie a aceloraşi materiale specifice la SCJU Târgu-Mureş depăşeşte de 3-10 ori pe cel al IUBCvT.

Rep.: Stau în spatele acestei hotărâri decizii politice? Dacă da, de unde credeţi că a pornit totul?
R.D.: Începând însă cu anul 2009 s-a declanşat o campanie furibundă împotriva IUBCvT şi a conducerii acestuia, în primul rând cu obiectivul de subordonare politică a managerului insituţiei. Această campanie a fost instrumentată de conducerea politică locală PDL, cu sprijin din partea unor cadre de conducere din Ministerul Sănătăţii de aceeaşi orientare. S-au perindat la conducerea IUBCvT simpatizanţi ai conducerii locale sau rude ale acesteia. La 1 aprilie 2010 s-a forţat pensionarea şefului Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din conducerea IUBCvT şi din poziţia de şef de clinică, numindu-se în această poziţie, fără îndeplinirea condiţiilor legale, un medic chirurg, obedient faţă de politic. Această campanie, cu evident substrat politic culminează în această perioadă cu decizia propusă de proiectul de Hotărâre de Guvern de desfiinţare a IUBCvT. Este o acţiune fără precedent în domeniul sanitar, care pentru interese personale, ambiţii şi orgolii urmăresc desfiinţarea unei instituţii de performanţă, de interes naţional, care cumulează experienţă profesională de 15 ani şi o tradiţie de patru decenii. Deşi reforma în sănătate este dorită şi benefică, asemenea decizii, ca cea de mai sus, compromite noţiunea de reformă.

Rep.: În proiectul de HG postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii s-a invocat lipsa unor servicii medicale pe care unitatea medicală nu le putea asigura (ex. computer tomograf-n.r.). Pentru ce alte servicii se apela / apelează la SCJU Târgu-Mureş?

R.D.: Exemplul computerului tomograf este profund eronat, căci această instalaţie nu este destinată patologiei cardiovasculare, decât pentru un număr foarte mic de cazuri. O instituţie specializată ca IUBCvT nu justifică achiziţionarea unei asemenea instalaţii pentru că nu o poate amortiza cu numărul de cazuri. În ceea ce priveşte afirmaţia din fundamentarea Proiectului de HG că “ IUBCvT deţine potenţial pentru alte investigaţii pe care nu le deţine SCJU Târgu-Mureş ele fiind necesare activităţii medicale desfăşurate la nivelul spitalului” aceasta este confuză şi nu-şi găseşte locul într-o asemenea fundamentare, neprecizându-se care sunt aceste investigaţii.

Rep.: Cum va afecta activitatea medicală a institutului desfiinţarea personalităţii sale juridice?
R.D.: Pierderea personalităţii juridice a IUBCvT echivalează, aşa cum se afirmă în articolul 1 al Proiectului de HG cu desfiinţarea IUBCvT. Cine încearcă să dea o altă interpretare pierderii personalităţii juridice, aşa cum se încearcă în mass media, nu cunoşte sensul termenului în limba română. Pierderea personalităţii juridice înseamnă pierderea calităţii de ordonator de credite de gradul III în acest caz, cu consecinţe asupra organizării şi funcţionării instituţiei, a asigurării bazei materiale precum şi a reprezentării în relaţie cu alte instituţii colaboratoare.

Rep.: Dar pe cea de cercetare?
R.D.: În mod cert, fără personalitate juridică IUBCvT nu poate încheia contracte de cercetare la nivel internaţional şi nu poate accesa fonduri. Proiectul european “Ramses” de cercetare în care IUBCvT a fost invitat să colaboreze cu unităţi specializate din Anglia,Germania şi Egipt, nu poate fi semnat de IUBCvT neavând personalitate juridică şi nici de SCJU, nefiind de specialitate. IUBCvT nu va mai putea accesa proiecte de cercetare sau fonduri europene. Proiectele de cercetare aflate în derulare sau iniţiate deja – proiectul pe fonduri structurale contractat de Institut împreună cu UMF Târgu Mureş va fi dificil de reglementat juridic şi financiar şi nu se poate continua proiectul cu o altă persoană juridică, fondurile obţinute necesitând returnare cu penalizări / zi.


Rep.: Ce credeţi, va fi pacientul afectat de aceste decizii?
R.D.: Continuându-se subfinanţarea SCJU dinainte de criză, larg relatată în mass media locală, pacientul cardiovascular nu va putea beneficia de serviciile şi aşa costisitoare, necesare. Aprovizionarea cu materiale specifice activităţii numai atunci când SCJU va dispune de fonduri, pe care evident trebuie să le împartă la toate unităţile, nu va asigura baza materială pentru serviciile de urgenţă. Pacientul cu infarct miocardic nu va putea aştepta ca adminstraţia spitalului să obţină fonduri. Ne întoarcem cu 15 ani în urmă în asistenţa medicală pentru bolnavul cardiovascular.

Rep.: Aţi făcut adrese la forurile superioare, ce răspuns aţi primit? R.D.: În ultimii ani, la nici unul din memoriile trimise nu am primit nici un răspuns.

Rep.: Conducerea DSP Mureş a precizat că, comasarea IUBCvT cu SCJU Târgu-Mureş va fi o ”realitate”. Cum comentaţi acest lucru?
R.D.: Directorul DSP Mureş şi preşedinte al Consiliului de Adminstraţie al IUBCvT , după ce a fost corect şi a spus cinstit ce gândeşte, dovadă procesul verbal al şedinţei din 21 decembrie 2010, a fost aspru prelucrat . A doua zi a convocat o conferinţă de presă în care a contrazis tot ce a spus în şedinţă, potrivit relatărilor din mai multe ziare de la conferinţa de presă din 22 decembrie 2010 că nu se vor face disponibilizări la personalul IUBCvT, când în articolul 3 al proiectului HG se spune clar că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar, aparţinând IUBCvT Târgu Mureş, se preia de către SCJU, iar personalul tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere aparţinând IUBCvT Târgu Mureş se preia de către SCJU, cu respectarea normativelor de personal sau se redistribuie la alte unităţi sanitare. În condiţiile în care se solicită continuarea disponibiliizărilor de personal în 2011, ca şi reducerea de paturi, se pune întrebarea cum se va menţine structura şi personalul IUBCvT după comasare aşa cum se promite. Finanţarea celor două unităţi nu va fi afectată. Ba din contră, trebuie precizat că Indicele de ”case mix” (ICM) nu se dispune de minister şi nu rezultă din gradul de clasificare al spitalului, ci se realizează din complexitatea cazurilor. IUBCvT are ICM 2,3 pe ultimele 9 luni, iar SCJUM are 1,9, în consecinţă tariful IUBCvT pe caz este în prezent 1588 iar al SCJM 1350. Din cele două ICM şi tarife evident că finanţarea va scădea la IUBCvT cu minimum 25 %. “Unirea (IUBCvT cu SCJU) va fi o realitate” se afirmă. Deşi este pus pe site-ul Ministerului Sănătăţii pentru dezbatere publică şi se afirmă că se vor lua în considerare toate propunerile din partea IUBCvT etc…, din afirmaţia de mai sus se constată că decizia este luată politic înainte de dezbatere, bine ”ambalată” în ”strategie” şi ”reformă”. ”Noua unitate spitalicească va îndeplini condiţiile necesare pentru a deveni spital de rang I”. Afirmaţia nu corespunde adevărului deoarece SCJU îi lipsesc pe lângă chirurgie cardiovasculară alte nouă secţii importante conform clasificării spitalelor (urologie, ORL, oftalmologie, chirurgie BMF şi altele). Mai mult, doar şase judeţe, plus Bucureşti, au servicii de chirurgie cardiovasculară, deci de la început restul judeţelor sunt excluse de la a avea spital de rangul I.
Întreg sistemul sanitar doreşte o finanţare adecvată şi o utilizare eficientă a fondurilor pentru ca pacienţii să beneficieze de servicii medicale de calitate, iar personalul medico-sanitar să-şi desfăşoare profesia în condiţii materiale adecvate. Există unităţi sanitare care nu sunt de interes naţional şi nu justifică să fie în subordinea Minsterului Sănătăţii. Acelea trebuie reorganizate, comasate, dar nu desfiinţezi o unitate de performanţă, fără arierate, cu activităţi unice în ţară – transplantul cardiac, chirurgia cardiacă la nou născut şi sugar - şi o comasezi cu o unitate care s-a zbătut în subfinanţare şi a avut arierate enorme. Se doreşte desfiinţarea instituţiilor de monospecialitate, în favoarea spitalelor “ mamut ” cu toate specialităţile . Fără institutele de boli cardiovasculare din ţară nu ar fi supravieţuit mulţi pacienţi cu infarct miocardic, care sunt trataţi la standarde moderne.